În data de 7 februarie 1812, se năștea la Portsmouth, Hampshire, în Regatul Unit, cel care avea să rămână în amintirea colectivă drept cel mai mare prozator englez al epocii Victoriene și unul dintre cei mai buni romancieri ai lumii, Charles Dickens.
Charles John Huffam Dickens, pe numele său întreg, ne-a lăsat o moștenire inegalabilă prin scrierile sale, în care a reușit să redea o imagine cât mai fidelă a societății engleze de la mijlocul secolului al nouăsprezecelea. Printre temele cel mai des folosite în opera sa se regăsesc orfanul, sărăcia, familia, dreptatea și nedreptatea, durerea, alienarea mintală, Dickens având o predilecție spre personajele defavorizate, marginalizate, care se confruntă cu sărăcia, nedreptatea și durerea lumilor în care evoluează.
Despre viața sa personală se cunosc puține lucruri. S-a născut într-o familie din clasa de mijloc, fiind primul copil al lui John și Elizabeth Dickens. În 1817 familia Dickens s-a mutat în Chatham, Kent, acolo unde Charles și-a petrecut cei mai frumoși ani ai copilăriei în compania unor prieteni buni, iar cinci ani mai târziu, s-a stabilit în Camden Town, un cartier sărăcăcios al Londrei.
Tatăl său lucra ca funcționar într-un birou de plată al marinei, drept care lui Charles i s-a putut asigura educația la o școală privată. Din cauza unui eveniment nefavorabil, însă, tatăl său a pierdut banii familiei, ajungând chiar la închisoare, iar Charles, cel mai mare fiu, a fost retras de la școală și forțat să lucreze într-o fabrică de ceară pentru șase șilingi pe săptămână.
Acest eveniment l-a afectat până în punctul în care a devenit o obsesie și, mai târziu, o temă recurentă în romanele sale, în care regăsim adesea imaginea copilului pierdut, orfan, neglijat sau abuzat. Resentimentele lui Dickens erau îndreptate în special spre mama sa, care a continuat să-l forțeze să muncească chiar și după ce tatăl său a ieșit din închisoare, iar familia și-a revenit suficient încât el să-și poată relua studiile.
Charles a terminat școala la cincisprezece ani, apoi a lucrat o perioadă ca funcționar la un birou de avocatură, iar mai târziu, ca stenograf la tribunal, unde a avut ocazia să cunoască îndeaproape legile și normele de drept care i-au servit mai târziu în scrierile sale. A devenit apoi reporter pentru parlament, relatând despre campaniile electorale și dezbaterile parlamentare.
În 1836 s-a căsătorit cu Catherine Hogarth, însă căsnicia lor nu a fost una fericită, deși au avut împreună zece copii, dintre care șapte băieți și trei fete. Se crede că Dickens n-a putut trece peste despărțirea de Maria Beadnell, pe care a iubit-o foarte mult în tinerețe, și a continuat să o caute în toate femeile din viața lui. A avut de-a lungul vieții mai multe amante. La 9 iunie 1865 a fost implicat într-un accident feroviar din care abia a scăpat cu viață, însă nu și fără traume psihice și emoționale.
Cariera sa de scriitor a început în anul 1833, când a început să publice povestiri și scurte eseuri în ziarele locale precum Monthly Magazine, Morning Chronicle sau London Evening Chronicle, lucrări care au fost foarte bine primite de public. Pe atunci lucra ca reporter de probleme politice și călătorea prin toată țara pentru a scrie reportaje despre campaniile electorale și pentru a relata despre dezbaterile parlamentare, iar în reportajele sale dovedea o evidentă înclinație spre descrieri. Meseria de reporter îi furniza mult combustibil pentru scris, astfel că Charles a început să publice aceste scurte eseuri în Morning Chronicle, sub pesudonimul Boz. Pentru că acestea au fost foarte bine primite de public, ele au fost adunate și republicate ulterior într-o rubrică specială numită Sketches by Boz.
În 1836 a publicat și primul său roman, ,,The Pickwick Papers”, la doar 24 de ani, iar odată cu debutul i s-a oferit și postul de editor la Bentley’s Miscellany. Charles a acceptat postul și a continuat să lucreze pentru această publicație până în 1839, când a terminat de publicat în foileton romanul ,,Oliver Twist”. Tot între anii 1838 și 1839 a publicat ,,Nicholas Nickleby”, după care și-a încercat mâna și cu proza scurtă (,,The Old Curiosity Shop” în 1840- 1841 și ,,Barnaby Rudge” în 1841).
Pe lângă activitatea de scriitor, Dickens s-a ocupat și de acțiuni caritabile. A vizitat Statele Unite în 1842, în timpul unui turneu în care, pe de-o parte, s-a bucurat de multă apreciere, dar pe de altă parte a stârnit controverse prin exprimarea publică a opiniei sale despre lipsa drepturilor de autor.
Cinci ani mai târziu, în anul 1847, a înființat fundația ,,Urania Cottage”, un adăpost în care femeile cu perspective reduse puteau învăța să scrie și să citească. Era adesea preocupat de situația copiilor orfani, săraci și fără adăpost.
În 1850, după ce a început să editeze revista Household Words, a publicat și romanul ,,David Copperfield”, apoi a continuat să publice sub formă de foileton, în aceeași revistă, romanul social Hard Times. În 1859 a început să lucreze cu o altă revistă, All The Year Round, în care a publicat, printre altele, și cele mai bune romane ale sale, ,,A Tale of Two Cities” (1859) și ,,Great Expectations” (1860-1861).
În timpul vieții sale, Charles Dickens a fost un scriitor activ din punct de vedere social și apreciat în măsura în care se desfășura impactul literaturii în timpurile acelea. A ținut de-a lungul carierei sale un număr impresionant de lecturi publice, iar multe dintre lucrările sale au fost rescrise pentru teatru, astfel că spiritul său de geniu a putut veni în contact chiar și cu o categorie de public care nu era înclinată spre lectură. Deși a ales teme diferite pentru operele sale, experimentând cu romanul istoric, comicul, fantasticul și morbidul, în fiecare dintre ele și-a demonstrat cu prisosință iscusința condeiului. El a murit pe 9 iunie 1870 în locuința sa din Gad’s Hill Place, de lângă Chatham, Kent, în urma unui atac de cord cauzat de oboseală.
Astăzi, ne amintim de Charles Dickens ca fiind unul dintre cei mai buni scriitori ai secolului al nouăsprezecelea, și în ciuda faptului că au trecut aproape 153 de ani de la moartea sa, el continuă să rămână o bogată sursă de inspirație pentru posteritate.
surse:
https://www.britannica.com/biography/Charles-Dickens-British-novelist/Last-years