Eu aud urme de pași pe cer,
Or fi oare urme de păcate?
Sau pașii unei umbre în eter
Între coperțile cerului din carte.
Eu aud urme de pași târzii,
Aud urme de timp la răscruci
Pe puntea dintre noapte și zi
Dintre lumină și diafane cruci.
Eu aud urme de pași căzând,
Din ciutura unei clipe abisale
Mai aud un izvor născând
Stele ce pe boltă par carnale.
Eu aud urme de pași țipând,
După jăratecul ce le-a fost cărare
Îmi plâng iar unicornii nechezând
Biciuiți de ramuri mari de soare.
Eu aud urme de pași în timp,
Și clipele zalude alergând desculțe
Spirite goale fără pustiul anotimp
În umbra nopții ‘cercând să se înalțe.
Autor: Cristian Gabriel Vulpoiu
